.png){kind=logo}
Anxietatea - simptome: este normală sau puteți avea motive de îngrijorare?
În lumea aglomerată în care trăim, nu este surprinzător faptul că anxietatea a devenit un companion omniprezent pentru mulți oameni. Cu toții am experimentat acel nod familiar în stomac sau bătăile rapide ale inimii care însoțesc o situație stresantă la un moment dat în viața noastră. Cu toate acestea, pentru milioane de oameni din întreaga lume, anxietatea depășește cu mult neliniștea ocazională. Ea devine o luptă constantă care le afectează viața de zi cu zi și le răpește pacea și bucuria pe care le merită.
În această postare pe blog, ne vom îmbarca într-o călătorie pentru a desluși complexitatea anxietății și pentru a aprofunda natura multifațetată a simptomelor sale. Fie că sunteți o persoană care se luptă cu anxietatea sau pur și simplu căutați o înțelegere mai profundă a acestei afecțiuni de sănătate mintală prevalentă, această explorare își propune să facă lumină asupra lumii adesea neînțelese a anxietății. În plus, vom aborda diferența dintre anxietatea normală, sănătoasă și natura persistentă și copleșitoare a tulburărilor anxioase. Prin punerea în lumină a anxietății, a simptomelor și prin oferirea de informații cu privire la strategiile de coping, ne propunem să fim un far de sprijin pentru oricine navighează pe apele furtunoase ale anxietății.
Ce este anxietatea?
Anxietatea este în mod inerent mai mult decât o emoție trecătoare; este un răspuns complex care se poate manifesta într-o multitudine de moduri. Spectrul simptomelor anxietății este vast și variat, variind de la șoapta subtilă a îngrijorării la apăsarea copleșitoare a panicii. Înțelegerea acestor simptome este un pas esențial în a oferi empatie și sprijin celor care se confruntă cu această luptă zilnică.
Anxietatea este nediscriminatorie; poate afecta persoane de toate vârstele, mediile și situațiile de viață. Cu toate acestea, este vital să ne amintim că speranța și vindecarea sunt disponibile pentru cei care le caută.
Anxietatea este o emoție umană naturală caracterizată prin sentimente de neliniște, îngrijorare, frică sau teamă. Este un răspuns normal la stres sau la amenințările percepute și poate fi utilă în anumite situații, deoarece ne pregătește să acționăm și să ne protejăm de pericol. De exemplu, sentimentul de anxietate înaintea unui examen important sau a unui interviu de angajare ne poate motiva să ne pregătim corespunzător.
Cu toate acestea, anxietatea devine o problemă atunci când devine excesivă, prelungită sau nepotrivită situației, ducând la o suferință semnificativă și la afectarea vieții cotidiene. Atunci când anxietatea atinge acest nivel, ea poate fi clasificată drept tulburare anxioasă.
Anxietate - simptome
Anxietatea și tulburările de anxietate pot avea manifestări foarte individuale la fiecare persoană. Cu toate acestea, există anumite simptome, dintre care mai multe, dacă apar simultan și pe o perioadă lungă de timp, indică anxietate.
Desigur, dacă vă simțiți obosit și iritabil după o zi grea, nu trebuie să vă descurajați. După zile în care experimentați mai mult stres în viața personală sau profesională, aceasta este o reacție normală a organismului.
Cele mai frecvent observate simptome ale anxietății includ următoarele:
- Îngrijorare excesivă
- Neliniște
- oboseală
- iritabilitate
- Tensiune musculară
- Tulburări de somn
- Bătăi amețitoare ale inimii (palpitații)
- Transpirație
- Greață sau stomac deranjat
- dificultăți de respirație
- Amețeli sau amețeli
- Atacuri de panică
- Comportament evitant
- dificultăți de concentrare
- Gândire excesivă
Ce tulburări anxioase există?
Mai multe tulburări anxioase sunt frecvent diagnosticate, fiecare fiind caracterizată de modele specifice de anxietate excesivă și simptome asociate. Cele mai frecvente tulburări anxioase includ:
Tulburarea de anxietate generalizată (GAD)
GAD este o tulburare anxioasă frecventă și cronică caracterizată prin îngrijorare și anxietate excesivă și incontrolabilă cu privire la diverse aspecte ale vieții. Persoanele cu GAD au adesea dificultăți în a-și controla temerile și pot experimenta anxietate cu privire la o gamă largă de situații sau probleme, inclusiv sănătatea, munca, familia, finanțele și sarcinile zilnice. Îngrijorarea este, de obicei, disproporționată față de amenințarea reală pe care o reprezintă situația și persistă pentru o perioadă îndelungată, de obicei șase luni sau mai mult.
Principalele caracteristici ale tulburării anxioase generalizate includ: îngrijorare excesivă, neliniște și iritabilitate, tensiune musculară, oboseală, dificultăți de concentrare și tulburări de somn.
Este important de reținut că GAD este diagnosticată atunci când aceste simptome sunt prezente pentru o perioadă prelungită de timp și cauzează dificultăți sau deficiențe semnificative în viața de zi cu zi. Grija și anxietatea excesive nu pot fi ușor explicate sau atribuite unei alte afecțiuni medicale, consumului de substanțe sau altor tulburări de sănătate mintală.
Tulburarea anxioasă generalizată poate afecta pe oricine și apare adesea în același timp cu alte tulburări psihice, cum ar fi depresia sau alte tulburări anxioase.
Tulburarea de anxietate socială (fobia socială):
Tulburarea de anxietate socială, cunoscută și sub numele de fobie socială, este o tulburare de anxietate caracterizată printr-o teamă intensă și persistentă de situații sau performanțe sociale în care o persoană crede că ceilalți ar putea să o controleze sau să o judece. Aceasta merge dincolo de sentimentele normale de timiditate sau nervozitate pe care mulți oameni le experimentează în situații sociale.
Persoanele cu tulburare de anxietate socială sunt profund îngrijorate de posibilitatea de a fi stânjenite, umilite sau evaluate negativ de către ceilalți. Ca urmare, ei tind să evite interacțiunile sociale sau situațiile care le declanșează anxietatea. Teama poate fi atât de copleșitoare încât le afectează semnificativ capacitatea de a funcționa în viața de zi cu zi și afectează relațiile personale, educația, cariera și bunăstarea generală.
Principalele caracteristici ale tulburării de anxietate socială includ: teama de situațiile sociale, comportamentul evitant, simptomele fizice, stima de sine negativă, anxietatea anticipativă și impactul asupra vieții cotidiene.
Tulburarea de anxietate socială debutează adesea în adolescență sau la începutul maturității și, dacă nu este tratată, poate deveni o boală cronică.
Tulburarea de panică
Tulburarea de panică este un tip de tulburare anxioasă caracterizată prin atacuri de panică recurente și neașteptate. Atacurile de panică sunt episoade bruște de frică și disconfort intens care ating punctul culminant în câteva minute. Aceste atacuri pot fi foarte neplăcute și pot face o persoană să simtă că pierde controlul sau chiar că moare.
Principalele simptome ale tulburării de panică includ: atacuri de panică, teama de atacuri viitoare, anxietatea legată de consecințe.
Tulburarea de panică poate începe la sfârșitul adolescenței sau la începutul maturității și poate avea un impact semnificativ asupra vieții unei persoane dacă nu este tratată. Este esențial să se facă distincția între tulburarea de panică și atacurile de panică izolate care pot apărea ca urmare a unor factori de stres specifici sau a unor condiții medicale.
Agorafobia
Agorafobia este un tip de tulburare anxioasă caracterizată prin teamă intensă și evitarea situațiilor sau a locurilor din care ar putea fi dificil să se scape sau în care ajutorul ar putea să nu fie disponibil imediat dacă o persoană dezvoltă simptome de panică sau anxietate. Frica nu este limitată la o situație anume, ci implică de obicei mai multe contexte.
Persoanele cu agorafobie evită adesea locurile sau situațiile pe care le percep ca fiind dificil de evadat, cum ar fi zonele aglomerate, transportul public, centrele comerciale, teatrele sau spațiile deschise. De asemenea, ele pot evita să fie singure departe de casă sau situațiile în care nu pot ajunge cu ușurință într-un loc „sigur”, de obicei acasă sau la o persoană de încredere.
Principalele caracteristici ale agorafobiei includ: teama de spații publice, teama de atacuri de panică, restricționarea activităților.
Agorafobia se poate dezvolta ca o complicație a tulburării de panică, dar poate apărea și de la sine. Ea poate fi foarte debilitantă și poate afecta capacitatea unei persoane de a participa la activitățile zilnice, de a menține relații și de a duce o viață împlinită.
Mutismul selectiv
Mutismul selectiv este o tulburare anxioasă a copilăriei caracterizată prin nevorbirea constantă în situații sociale specifice în care se așteaptă ca copilul să vorbească, deși este capabil să vorbească în alte situații. Copiii cu mutism selectiv se pot simți confortabil vorbind și interacționând în medii familiare, cum ar fi acasă sau cu membrii apropiați ai familiei, dar tac sau vorbesc foarte puțin în anumite locuri publice, la școală sau printre străini.
Principalele simptome ale mutismului selectiv includ: non-vorbire persistentă, anxietate socială, interferențe în viața de zi cu zi.
Este important să rețineți că mutismul selectiv nu este un refuz deliberat de a vorbi sau o tulburare de limbaj. Este o afecțiune legată de anxietate care afectează comunicarea în contexte specifice. Copiii cu mutism selectiv pot găsi modalități alternative de comunicare în situațiile în care nu vorbesc, de exemplu, prin gesturi, dând din cap sau comunicare scrisă.
Cauza exactă a mutismului selectiv nu a fost încă determinată, dar cercetătorii cred că este legată de o combinație de factori genetici, psihologici și de mediu. Intervenția timpurie pentru a ajuta copilul să dezvolte abilități de comunicare adecvate și să gestioneze anxietatea socială este esențială în abordarea mutismului selectiv.
Aceste tulburări de anxietate pot afecta semnificativ viața de zi cu zi, relațiile și bunăstarea generală a unei persoane. Tulburările de anxietate enumerate mai sus pot fi tratate folosind o varietate de metode. În cazul simptomelor severe și prelungite, se recomandă solicitarea de ajutor medical. Cu ajutorul unui psiholog, tratamentul este ajustat pentru a ameliora simptomele.
Este posibilă tratarea anxietății fără medicamente?
Tulburările de anxietate în condiții mai grave și atunci când persistă pentru perioade mai lungi de timp sunt recomandate a fi abordate de un medic și de un tratament adecvat.
Cu toate acestea, există suplimente nutritive care au un efect pozitiv asupra dispoziției și ajută la ameliorarea tensiunii interne. Dacă vă confruntați frecvent cu situații stresante, încercați aceste suplimente nutritive:
- Ashwagandha: aparține grupului de plante adaptogene, iar adaptogenul este o substanță care ajută organismul să facă față stresului. Aceasta ajută la controlul mediatorilor stresului, inclusiv proteinele de șoc termic și cortizolul. Conform unui studiu care a fost efectuat în 2020, s-a dovedit că doar 240 mg de ashwagandha pot reduce stresul într-o mare măsură. Efectul a apărut în acest caz în decurs de două luni de utilizare continuă.
- GABA: îmbunătățește buna funcționare a sistemului nervos și ajută la dezvoltarea mentală sănătoasă.
- Maca: conține flavonoide care îmbunătățesc starea de spirit și reduc anxietatea. Un studiu din 2015 a examinat starea de spirit și sentimentele a 29 de femei care treceau prin menopauză. După 12 săptămâni, s-a confirmat că administrarea de maca a eliminat în mare măsură simptomele de depresie și, de asemenea, maca a scăzut tensiunea arterială la aceste femei.
Anxietatea este o emoție umană naturală care ne protejează în situații dificile. Cu toate acestea, atunci când anxietatea devine copleșitoare și persistentă, ea se poate transforma într-o tulburare de anxietate care ne afectează în mod semnificativ viața de zi cu zi și bunăstarea. Nu uitați, căutarea de ajutor profesional nu este un semn de slăbiciune; este un pas curajos pentru a recâștiga controlul și a găsi strategii eficiente de gestionare a anxietății. Cu instrumentele și sprijinul potrivite, este posibil să gestionați problemele complexe de anxietate și să promovați o viață plină de mai multă reziliență, pace și bucurie. Haideți să eliminăm stigmatizarea din jurul sănătății mintale și să creăm împreună o lume mai plină de compasiune și înțelegere pentru bunăstarea emoțională a tuturor.
Resurse:
The role of GABA in anxiety disorders - PubMed (nih.gov)
Anxiety disorders - Symptoms and causes - Mayo Clinic
Symptoms - Generalised anxiety disorder in adults - NHS (www.nhs.uk)