Simptomele tulburărilor de anxietate: cum să recunoaștem semnalele corpului nostru

Simptomele tulburărilor de anxietate: cum să recunoaștem semnalele corpului nostru

O tulburare de anxietate este un grup de afecțiuni psihologice în care există îngrijorare și teamă exagerate, adesea nejustificate, care depășesc anxietățile zilnice normale. Aceste afecțiuni pot afecta semnificativ capacitatea unei persoane de a funcționa în viața de zi cu zi, interferând cu munca, școala, relațiile și activitățile zilnice. O tulburare de anxietate îi poate determina pe indivizi să se simtă în permanență tensionați, speriați sau excesiv de îngrijorați de situații obișnuite, ceea ce duce adesea la simptome fizice precum oboseală, dureri de cap, tensiune musculară și insomnie.

Din perspectiva sănătății mintale, tulburările de anxietate sunt extrem de importante, deoarece pot duce la o reducere semnificativă a calității vieții, izolare socială, depresie și chiar gânduri suicidare. Diagnosticarea și tratamentul precoce sunt esențiale, deoarece strategiile de tratament eficiente, cum ar fi terapia și, în unele cazuri, medicația, pot face o diferență semnificativă în gestionarea simptomelor și revenirea la o viață mai împlinită. Recunoașterea și abordarea tulburărilor de anxietate este, prin urmare, o parte integrantă a menținerii și promovării unei bune sănătăți mintale.

Ce este o tulburare anxioasă?

O tulburare anxioasă este un termen care cuprinde diverse forme de tulburări psihologice caracterizate prin anxietate și teamă excesive și adesea nerezonabile. Aceste sentimente sunt mai intense, durează mai mult și au un impact mai mare asupra vieții de zi cu zi decât anxietatea obișnuită experimentată de aproape toată lumea. Tulburările de anxietate pot limita grav capacitatea unei persoane de a-și îndeplini responsabilitățile zilnice și de a se bucura de viață.

Există mai multe tipuri principale de tulburări anxioase, inclusiv:

1. Tulburarea de anxietate generalizată (GAD): caracterizată prin anxietate prelungită și excesivă și îngrijorare cu privire la situații sau evenimente comune. Persoanele cu GAD simt adesea anxietate și îngrijorare aproape în fiecare zi, fără o cauză specifică.
2. Tulburarea de panică: Caracterizată prin atacuri bruște de frică intensă sau panică care pot fi însoțite de simptome fizice precum palpitații, transpirație, tremurături sau dificultăți de respirație.
3. Fobiile: includ fobiile specifice, care reprezintă o teamă nerezonabilă și intensă de un anumit obiect, situație sau activitate, și tulburarea de anxietate socială (fobia socială), care implică teama de situații sociale sau de performanță în prezența altor persoane.
4. Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC): caracterizată prin gânduri obsesive care provoacă anxietate și acțiuni compulsive care sunt efectuate pentru a reduce această anxietate.
5. Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD): Poate apărea după un eveniment traumatic și include simptome precum retrăirea constantă a evenimentului, evitarea situațiilor care seamănă cu trauma, anxietate excesivă și modificări ale gândirii și dispoziției.

Simptome fizice:

Simptomele fizice ale unei tulburări anxioase pot fi variate și pot părea uneori fără legătură cu starea psihologică, ceea ce poate duce la confuzie cu bolile somatice. Iată câteva dintre cele mai frecvente simptome fizice:

1. Palpitații ale inimii și bătăi rapide ale inimii: Senzația de bătăi puternice ale inimii sau de bătăi neregulate ale inimii este frecventă la persoanele cu o tulburare de anxietate.
2. Dificultate în respirație sau senzație de constricție în gât: Poate fi însoțită de senzația de a nu putea respira profund sau ca și cum respirația este „prinsă”.
3. Tremor sau tremurături: tremurături incontrolabile care pot fi mai vizibile la nivelul mâinilor.
4. Transpirație: Transpirație excesivă care nu este cauzată de căldură sau efort fizic.
5. Dureri de cap sau migrene: Durerile de cap frecvente sau intensificate pot face parte din manifestările fizice ale anxietății.
6. Tensiune musculară și durere: Tensiunea prelungită poate provoca durere, în special în spate, umeri și gât.
7. Insomnie: Dificultatea de a adormi sau somnul întrerupt sunt frecvente la persoanele cu tulburări de anxietate.
8. Oboseală: Sentimentele de epuizare sau oboseală cronică pot rezulta din anxietatea constantă și somnul perturbat.
9. Amețeli sau senzație de leșin: Amețelile bruște pot fi un semn al unei tulburări de anxietate, mai ales în situații stresante.
10. Probleme digestive: Anxietatea poate afecta sistemul digestiv, provocând simptome precum greață, diaree, constipație sau sindromul colonului iritabil.

Aceste simptome fizice nu pot fi doar o provocare în sine, ci pot contribui și la nivelurile generale de anxietate și stres, creând un cerc vicios care poate fi dificil de întrerupt fără tratament și sprijin adecvat.

Simptome emoționale:

Simptomele emoționale ale tulburării de anxietate se referă la sentimentele interne și stările mentale care afectează starea de spirit, percepția și funcțiile zilnice ale unui individ. Iată câteva dintre cele mai frecvente simptome emoționale:

1. Îngrijorare sau anxietate persistentă: Îngrijorare continuă, adesea nerezonabilă, cu privire la situații sau evenimente obișnuite.
2. Senzație de panică: accese bruște de frică sau panică intensă care pot apărea fără o cauză aparentă.
3. Nervozitate sau incertitudine: o stare de tensiune constantă sau sentimentul că „ceva nu este în regulă”, chiar și atunci când nu există nicio amenințare aparentă.
4. Iritabilitate: iritabilitate crescută sau temperament scurt cu ceilalți, adesea cu puțin sau niciun avertisment.
5. Dificultate de concentrare: Dificultate de menținere a atenției sau de concentrare asupra sarcinilor din cauza anxietății persistente.
6. Îngrijorarea excesivă cu privire la viitor: Gândirea constantă la „cele mai rele scenarii” sau prezicerea rezultatelor negative.
7. Evitarea situațiilor care declanșează anxietatea: Schimbarea planurilor sau activităților zilnice pentru a evita situațiile care sunt percepute ca amenințări sau declanșatoare de anxietate.
8. Sentimentul de neajutorare: sentimentul intern de a nu fi capabil să gestioneze sau să controleze propria anxietate sau situațiile care o declanșează.
9. Încredere scăzută în sine: Sentimentul de lipsă de încredere în propriile capacități sau stima de sine scăzută, adesea ca urmare a unui „eșec” perceput în a face față anxietății.
10. Izolarea socială: pierderea interesului sau evitarea activă a interacțiunilor și activităților sociale, de teama de a fi judecat sau de a eșua.

Aceste simptome emoționale pot afecta semnificativ calitatea vieții și pot face ca persoanele să se simtă prinse în propriile gânduri și temeri. Recunoașterea acestor simptome și solicitarea de ajutor profesional sunt esențiale pentru îmbunătățirea sănătății mintale și a bunăstării generale.

Diferența dintre anxietate și tulburarea de anxietate:

Anxietatea și tulburarea de anxietate sunt termeni care sunt adesea confundați sau utilizați în mod interschimbabil, dar reprezintă două afecțiuni foarte diferite. Anxietatea este un răspuns emoțional normal și natural la stres. Este ceva ce toată lumea experimentează în anumite momente ale vieții, cum ar fi înaintea unui examen important, a unui interviu de angajare sau a altor situații stresante. Această formă de anxietate este de obicei trecătoare și va trece atunci când situația care a provocat-o se va încheia. Adesea, anxietatea poate chiar contribui la creșterea performanțelor, motivându-ne să rezolvăm probleme sau să ne pregătim pentru provocări, ceea ce înseamnă că, în anumite moduri, anxietatea poate fi benefică.

Pe de altă parte, o tulburare anxioasă este o afecțiune medicală caracterizată prin anxietate prelungită și adesea intensă, care nu trece ușor și poate fi prezentă fără o cauză aparentă. Spre deosebire de anxietatea normală, care este temporară și ușoară, tulburările de anxietate sunt mult mai intense și pot include sentimente extreme de nervozitate, panică, precum și simptome fizice precum palpitații ale inimii sau transpirație excesivă. Aceste tulburări pot limita grav capacitatea unei persoane de a gestiona sarcinile zilnice, de a lucra sau de a menține relații sociale, afectând grav calitatea vieții.

Diferența esențială dintre cele două este, prin urmare, durata, intensitatea și impactul asupra vieții persoanei. În timp ce anxietatea este considerată o parte normală a vieții care poate avea chiar efecte pozitive, tulburarea de anxietate este o afecțiune clinică care necesită atenție și tratament profesional. Tratamentul pentru tulburarea de anxietate poate include terapie, medicamente sau o combinație a ambelor, cu scopul de a ameliora simptomele și de a îmbunătăți funcționarea generală. Recunoașterea și înțelegerea acestor diferențe este esențială pentru a oferi sprijinul și intervențiile potrivite pentru cei afectați.

Tratament și opțiuni de ajutor:

Tratamentul pentru tulburarea de anxietate este individualizat și depinde de severitatea simptomelor, de preferințele pacientului și de alți factori. Există mai multe abordări terapeutice eficiente și opțiuni de ajutor care pot ajuta la ameliorarea anxietății și la îmbunătățirea calității vieții unui individ afectat de această tulburare. Iată o prezentare generală a unora dintre metodele de tratament și opțiunile de ajutor:

1. Psihoterapie:

• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT): Una dintre cele mai eficiente forme de terapie pentru tulburările de anxietate. CBT se concentrează pe identificarea și schimbarea gândurilor și comportamentelor negative asociate cu anxietatea. Îi ajută pe indivizi să recunoască și să gestioneze factorii declanșatori ai anxietății și îi învață noi moduri de gândire și de răspuns la situațiile stresante.
• Terapia prin expunere: această formă de TCC se concentrează pe expunerea treptată a persoanelor la situații care provoacă anxietate, astfel încât acestea să devină treptat mai puțin intense. Aceasta îi ajută pe indivizi să se obișnuiască cu factorii declanșatori ai anxietății și să obțină controlul asupra reacțiilor lor.
• Terapia prindiscuții: această terapie se concentrează pe înțelegerea cauzelor anxietății și oferă un spațiu pentru a discuta deschis și a împărtăși sentimentele cu terapeutul.

2. Terapia medicamentoasă:

• Antidepresive: Anumite tipuri de antidepresive (cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei sau SSRI) sunt adesea utilizate pentru a trata tulburările de anxietate. Acestea ajută la îmbunătățirea dispoziției și la ameliorarea simptomelor de anxietate.
• Anxiolitice: Aceste medicamente sunt utilizate pentru ameliorarea pe termen scurt a anxietății intense și a panicii. Din cauza proprietăților lor de dependență, acestea sunt utilizate cu prudență și numai pentru perioade scurte de timp.

3. Modificări ale stilului de viață și autodepășire:

• Activitatea fizică: o rutină regulată de exerciții fizice poate ajuta la ameliorarea anxietății și la îmbunătățirea dispoziției datorită eliberării de endorfine.
• Alimentație sănătoasă: obiceiurile alimentare sănătoase pot avea un impact pozitiv asupra sănătății mintale. Prudență cu cafeina și alcoolul, care pot exacerba anxietatea.
• Suplimentele nutritive: anumite suplimente nutritive pot promova un somn mai bun, au un efect pozitiv asupra dispoziției și asupra funcției cognitive. O mai bună gestionare a stresului și un somn mai profund sunt elemente esențiale pentru o mai bună sănătate mintală.
• Printre cele mai bune suplimente nutritive pentru susținerea sănătății mintale și pentru ameliorarea simptomelor tulburării de anxietate se numără Ashwagandha, L-triptofanul și GABA.
• Somn bun: Un program de somn adecvat poate ajuta la ameliorarea anxietății și la îmbunătățirea bunăstării generale.
• Tehnici de gestionare a stresului: Respirația, meditația, yoga și exercițiile de relaxare progresivă pot fi utile în gestionarea anxietății.

4. Sprijin din partea familiei și a prietenilor:

• Sprijinul și înțelegerea din partea celor dragi pot fi extrem de importante în gestionarea anxietății. Împărtășirea sentimentelor și a senzațiilor că nu sunteți singur cu luptele dumneavoastră poate aduce ușurare și ajutor.
  
  

Tulburarea de anxietate este o afecțiune gravă, dar tratabilă. Lucrul important de reținut este că solicitarea de ajutor și începerea tratamentului sunt pași către o viață mai bună. Diferitele abordări de tratament, cum ar fi psihoterapia, medicația sau schimbarea stilului de viață, vă pot îmbunătăți considerabil calitatea vieții. Cheia este să găsiți metoda care funcționează cel mai bine pentru dumneavoastră și să vă amintiți că nu sunteți singur în această situație. Sprijinul din partea familiei, a prietenilor și terapia de grup pot oferi o ușurare suplimentară. Nu vă fie teamă să căutați ajutor; fiecare pas pe care îl faceți spre recuperare este ceva de care să fiți mândru. Sănătatea dvs. mintală este prețioasă, iar cu sprijinul și strategiile potrivite, vă puteți găsi calea către o viață mai satisfăcătoare și mai împlinită.

Resurse:

Anxiety disorders (who.int)

Anxiety disorders - Symptoms and causes - Mayo Clinic

Signs of an anxiety disorder - NHS (www.nhs.uk)

Anxiety Disorders - National Institute of Mental Health (NIMH) (nih.gov)