.png){kind=logo}
Boala stresului: cum ne afectează stresul sănătatea și ce putem face în această privință
Ce este stresul?
În timpul stresului, corpul nostru intră în modul „luptă sau fugi”. Experimentăm această reacție naturală a organismului în situațiile în care ne simțim amenințați și în pericol.
În timpul stresului sunt eliberați diferiți hormoni - cei mai importanți sunt cortizolul, adrenalina și noradrenalina.
Cum se manifestă stresul?
Manifestările stresului pot arăta diferit pentru fiecare dintre noi. Serviciul Național de Sănătate britanic (NHS) a colectat cele mai frecvente simptome ale stresului:
- Iritabilitate,
- furie,
- sentimente de teamă, anxietate, deprimare,
- rumegarea frecventă a diferitelor situații,
- sentimentul de copleșire,
- greață, indigestie,
- dureri de cap,
- erupții cutanate,
- amețeli,
- schimbarea apetitului,
- schimbarea rutinei zilnice (încetarea exercițiilor fizice, a îngrijirii de sine...),
- fumat excesiv, alcool sau alte substanțe,
- insomnie.
Ce tipuri de stres cunoaștem și de ce îl simțim?
Stresul poate fi împărțit în 3 tipuri în funcție de durata sa:
1. Stresul acut
Stresul acut este cel mai comun tip de stres pe care mulți dintre noi îl resimțim de mai multe ori pe săptămână. Acesta apare brusc și durează de obicei o perioadă scurtă de timp. Stresul acut cedează de obicei după câteva minute sau ore.
De exemplu, ne poate afecta în următoarele situații:
- o ceartă cu o persoană dragă,
- o întârziere, presiunea timpului,
- un blocaj în trafic,
- un examen important la școală,
- mulțimi mari sau prea mult zgomot,
- o prezentare la serviciu,
- o conversație cu un superior,
- vești proaste neașteptate.
2. Stresul acut episodic
Stresul episodic este stresul acut care se repetă în mod regulat. În practică, aceste situații pot include, de exemplu
- suprasolicitarea repetată la locul de muncă (termene nerealiste, volum mare de muncă...)
- perfecționismul (și cerințele excesive față de sine asociate),
- neînțelegeri recurente în familie,
- locuri de muncă solicitante din punct de vedere psihologic (paramedici, pompieri, manageri...),
- intimidarea la locul de muncă/școală,
- Procrastinarea.
3. Stresul cronic
Stresul cronic este pe termen lung și ne poate afecta sănătatea. Acesta poate dura luni, uneori ani. Îl putem întâlni în situații care sunt de netrecut și ne tulbură permanent, de exemplu
- un loc de muncă stresant pe care nu-l putem părăsi,
- un volum excesiv de muncă la școală,
- dificultăți financiare pe termen lung,
- boli cronice,
- probleme personale pe termen lung (boală sau conflicte în familie, într-o relație...),
- singurătate,
- mediu toxic (la locul de muncă, acasă...),
- îngrijirea unui membru bolnav al familiei,
- stimă de sine scăzută,
- schimbări majore în viață (divorț, moartea unei persoane dragi, nașterea și creșterea copilului...).
Cum să gestionăm stresul și să prevenim bolile legate de stres?
Orice „suferind de stres” știe cât de mult ne poate perturba stresul viața de zi cu zi. Ne simțim nervoși, sub presiune și adesea ne descărcăm emoțiile negative pe cei dragi. Dar partea mentală nu este totul - stresul ne poate afecta și sănătatea fizică.
Viața sub stres constant nu este doar obositoare, ci poate avea un impact foarte negativ asupra sănătății noastre. Vestea pozitivă este că există o serie de tehnici care ne pot ajuta să gestionăm stresul nu doar acut (de exemplu, atunci când suntem stresați înainte de un examen), ci și pe termen lung.
În mod ideal, ar trebui să limităm factorii de stres din viața noastră. Cu toate acestea, de obicei acest lucru nu este 100% posibil - de exemplu, atunci când ne aflăm într-o situație în care nu ne putem permite să părăsim un loc de muncă stresant.
Chiar și așa, putem face câteva schimbări în rutina noastră zilnică care pot avea un impact mare asupra bunăstării noastre psihologice:
- Fiți atenți la un stil de viață sănătos. Odihna din belșug, legumele și fructele din dietă și exercițiile fizice sănătoase sunt esențiale.
- Limitați alcoolul și fumatul, care pot agrava stresul.
- Păstrați legătura cu cei dragi. Timpul petrecut în bună companie vă va stimula starea de spirit și vă va ajuta să aduceți alte gânduri.
- Oferiți-vă o detoxifiere digitală. Înlocuiți telefonul cu o carte, uitați-vă seara la televizor cu jocuri de societate cu familia. Veți descoperi că vă veți bucura de timpul petrecut „offline”. :-)
- Fă-ți timp pentru tine. În lumea rapidă de astăzi, uităm adesea de noi înșine, ceea ce nu este bine. Bucurați-vă de o seară plăcută cu comedia dvs. preferată sau faceți o baie relaxantă.
- Învățați tehnici de relaxare, cum ar fi exercițiile de respirație, mindfulness sau yoga, care vă pot ajuta nu doar acut, ci și pe termen lung.
- Mizați pe suplimente sau ierburi de bună calitate. Balsamul de lămâie, vitamina B sau magneziul pot ajuta la combaterea simptomelor stresului.
Conform studiilor, până la 43% dintre adulți sunt afectați de efectele negative ale stresului asupra sănătății. Și mai alarmantă este informația că 75 până la 90 la sută din toate vizitele la medic sunt legate de boli legate de stres, cum ar fi durerile de cap, hipertensiunea arterială, problemele cardiace, diabetul, problemele de piele, astmul, artrita, depresia și anxietatea. Acestea sunt considerate cele mai frecvente consecințe ale stresului.
Concluzie
Stresul a devenit, din păcate, un companion fidel al celor mai mulți dintre noi în vremurile agitate de astăzi. Stresul ocazional este normal într-o anumită măsură, dar dacă acesta depășește o limită tolerabilă și simțiți că vă afectează semnificativ sănătatea mentală sau fizică, nu ezitați să solicitați ajutor profesional.
Resurse:
https://www.nhs.uk/every-mind-matters/mental-health-issues/stress/#signs
https://dictionary.apa.org/eustress
https://dictionary.apa.org/distress